Izopodul spinos-ananas
🔤 Taxonomie
Cristarmadillidium muricatum (Budde-Lund, 1885) este numele acceptat; combinația veche este Armadillidium muricatum. Pineapple Spiky, Spanish Spiky și Orange Spiky sunt nume comerciale, nu taxoni.
Numele comerciale descriu sculptura corpului. Această specie mică spaniolă nu trebuie confundată cu alte culturi asiatice fără înrudire apropiată, vândute tot ca „spiky”.
📌 Descriere
Adulții măsoară doar 0,6-0,8 cm. Proeminențele dau corpului brun-portocaliu aspect de ananas. Colonia se dezvoltă lent și cere un refugiu umed precis plus ventilație generoasă, nu o cutie tropicală udă.
Animalul se poate strânge în bilă când este deranjat. Dimensiunea mică face ușor de trecut cu vederea atât puii, cât și consumul hranei. Este o cultură de dificultate intermediară spre ridicată: nici mlaștina tropicală, nici amenajarea complet aridă nu reproduc microhabitatul calcaros protejat.
| Parametru | Țintă practică |
|---|---|
| Dimensiune | 0,6-0,8 cm |
| Colonie | 25 x 18 x 15 cm sau mai mare |
| Temperatură | 18-24°C |
| Umiditate | refugiu umed compact, rest mult mai uscat și aerisit |
| Hrană | frunze mărunțite și lemn moale putrezit |
| Risc principal | mese umede mari și umezeală instabilă într-o colonie mică |
🌍 Distribuție
Este endemic în estul Spaniei și insulele Pitiuse. A fost documentat în peșteri calcaroase din Alicante și în soluri calcaroase din afara peșterilor, inclusiv Ibiza; este troglofil, nu exclusiv cavernicol.
Harta la nivel de țară nu poate reprezenta distribuția îngustă din estul Peninsulei Iberice și insule; colorarea Spaniei nu înseamnă prezență în toată țara.

⚖️ Statut juridic
Verificat la 23.08.2026: nu apare în CITES, Regulamentul (UE) 2026/1383 A-D sau anexele II-III ale Convenției de la Berna. Regulile locale și naționale spaniole pentru peșteri și rezervații rămân importante. Cumpărați numai exemplare reproduse și nu colectați din natură.
Arealul limitat face deosebit de importante normele de colectare și protecția siturilor, independente de listele internaționale. Păstrați facturile și evidențele crescătorului, confirmați regulile spaniole și ale destinației înainte de transport și nu eliberați cultura afară.
🤌 Îngrijire
Folosiți 25 x 18 cm, ventilație cu plasă care reține mancae și bucăți subțiri de scoarță în ambele zone. Carantinați 60-90 de zile cu unelte separate; verificați acarienii și speciile străine fără a demonta repetat colonia.
Suprafața de 25 x 18 cm permite un gradient orizontal fără a face colonia imposibil de monitorizat. Numărați adulții vizibili fără demontare și inspectați locurile de hrănire pentru acarieni ori alte izopode. Lucrați deasupra unei cutii de siguranță: mancae sunt minusculi.
💡 Iluminare
UVB nu este necesar. Oferiți 10-12 ore lumină indirectă și umbră adâncă. Lumina puternică usucă repede refugiul mic.
🌡 Încălzire și temperatură
Mențineți 18-24°C, zona rece 18-21°C și noaptea 16-20°C. Evitați peste 25°C. Dacă trebuie, încălziți un singur perete exterior cu termostat.
O încăpere caldă este de obicei suficientă. Evitați în special expunerea prelungită peste 25°C: într-o cutie mică rezervele de apă se schimbă rapid. Dacă încălziți, verificați ambele capete cu sonde și nu încălziți niciodată baza.
💧 Umiditate și apă
Păstrați umed în profunzime un colț cu mușchi; restul suprafeței rămâne mai uscat și bine aerisit. Adăugați puțină apă numai acolo. Condensul și mirosul acru indică exces; aglomerarea în punctul umed poate indica uscarea.
Nici în zona mai uscată stratul inferior nu trebuie să devină praf. Adăugați cantități mici măsurate în refugiu, fără îmbibarea întregii suprafețe. Nu este necesar vas de apă; extinderea mucegaiului poate semnala, alături de condens și miros, exces de apă.
🌿 Terariu și amenajare
Folosiți 5-7 cm de sol fin fără îngrășăminte, frunze măcinate, lemn foarte moale și calcar ori os de sepie. Păstrați și frunze întregi și plută. Evitați substratul pur de cocos, lemnul aromatic, pesticidele și pietrele grele.
Animalele mici au nevoie de particule alimentare mici, dar frunzele întregi și pluta subțire oferă acoperire. Evitați și lemnul de conifere. Colembolele pot controla mucegaiul fin, dar adăugați numai o cultură curată, stabilită.
🪳 Hrănire
Frunzele fine și lemnul sunt permanente. De două ori pe săptămână oferiți o cantitate minusculă de legumă; proteina săptămânală nu depășește un vârf de ac. Calciul rămâne disponibil. Supraalimentarea distruge ușor o colonie mică.
Dovleacul, morcovul ori hrana completă pentru izopode sunt suplimente potrivite. Oferiți proteina săptămânală numai dacă este consumată fără resturi. Calciul poate fi pulbere, calcar ori os de sepie. Resturile pot copleși colonia mică și lentă mai repede decât o scurtă lipsă a suplimentelor.
🥚 Reproducere
Categoria este „viviparous”; femela poartă ouăle și embrionii în marsupiu și eliberează mancae. Nu există incubare separată. Așteptați mai multe grupe de vârstă înainte de împărțire.
Marsupiul este ventral; nu căutați ouă pentru incubare externă. Dezvoltarea și numărul puilor sunt reduse față de speciile rapide folosite la curățarea terariilor. Nu deranjați femelele cu marsupiu, protejați refugiul și așteptați mai multe clase de vârstă inclusiv înainte de vânzarea unui grup inițial.
🩺 Probleme frecvente
Colonie aparent dispărută → verificați blând frunzele și umezeala profundă.
Mucegai → micșorați porțiile și creșteți aerul.
Năpârlire defectuoasă → stabilizați refugiul și calciul.
Lipsa reproducerii → reduceți deranjul câteva luni.
Identificare incertă: păstrați evidența originii; „spiky isopod” singur nu identifică științific specia.
📌 Concluzie
Este o specie pentru un crescător răbdător care hrănește foarte puțin și păstrează un refugiu umed mic, stabil. Originea spaniolă nu justifică uscarea completă, iar peșterile nu justifică aerul stagnant.
📚 Surse și lecturi suplimentare
- GBIF
- WoRMS
- Cifuentes 2021
- Cifuentes și Prieto: genul Cristarmadillidium
- Filogenie multilocus și localitatea exemplarului documentat
- Referință specializată de îngrijire
- ReptiFiles — verificat; nu a fost găsit un ghid pentru specie
- Anexele CITES 2026
- Regulamentul (UE) 2026/1383
- Convenția de la Berna